Păpuşarul este artistul care manipulează fantoşa, un fel de păpuşă specială care apare în scenă de la brâu în sus, vine mişcată din partea de jos de mâna păpuşarului care a pus-o pe mână ca pe o mănuşă. În acelaşi mod se întâmplă cu marioneta, tipul de păpuşă care apare în scenă, spre deosebire de fantoşă, cu tot corpul, fiind mişcată de sus prin intermediul unor fire.
Păpuşarii, cunoscuţi din timpuri străvechi cu nume şi repertorii diferite, schimbă constant măşti şi poveşti, în timp ce spectacolul este în general reprezentat întotdeauna în interiorul unei căsuţe de lemn numită castel.
Matrix, castelul foarte real al acestui timp, este un teatru de păpuşi în aer liber, în care marele păpuşar încearcă în mod diavolesc să supună mintea fiecărui cetăţean, animându-l cu spiritul său pervers şi rebel. Şi viclenia lui, maturată de-a lungul miilor de ani de analiză a omului, îl împinge să folosească momeli diferite, în funcţie de carcterul meu, de backgroundul meu…în cele din urmă, de slăbiciunile mele.
Dar în realitate, firele care permit marelui păpuşar din Matrix să mă mişte după placul său, sunt reprezentate de EGO-ul meu, care, stimulat din când în când cu momeala corectă, reacţionează în mod surprinzător, predictiv/controlabil.
Sunt cu adevărat sigur că eu nu aş putea fi un om fără voinţă care se lasă ghidat de diferite măşti (momeli) de marele păpuşar din Matrix, care are ca obiectiv unic acela de a mă determina să mă revolt împotriva voinţei iubitoare şi perfecte a Creatorului meu?