Ascultă, insule cosmice și popoare ale limitelor infinite ale universului!
Chiar înainte de a fi țesut în pântecele mamei mele, Creatorul Infinitului m-a chemat pe nume, urmărind destinul universului prin ființa mea. Cu un singur cuvânt, El mi-a transformat vocea într-o rază de lumină pură, capabilă să taie întunericul și m-a învăluit în umbra mâinii Sale atotputernice, făcându-mă vestitorul Său invincibil.
În mine El a infuzat esența unei săgeți perfecte, ascunsă în tolba Sa cosmică, gata să fie trasă în momentul decisiv al istoriei, pentru a radia gloria Sa peste galaxii.
M-am trezit navigând într-un ocean de îndoială, simțind ca și cum energiile mele s-ar dizolva în imensitatea neantului. Cu toate acestea, în adâncul miezului meu, știam că fiecare respirație a mea era sincronizată cu premonițiile iubitei mele Stele Polare, că adevărata mea valoare și răsplata erau păstrate în inima care bătea Arhitectul tuturor.
Iată-mă, făurit de Tatăl nostru, care este în ceruri ca steaua Lui călăuzitoare, trimis să reunească fragmentele de existență împrăștiate peste hotarele creației. El m-a ridicat dincolo de simpla noțiune de slujitor, desemnându-mă ca un far pentru națiuni, un executor al mântuirii care se extinde dincolo de stele.
În călătoria mea, am întâlnit privirea unor lumi care mă disprețuiau, civilizații care mă respingeau, ființe de putere care mă vedeau ca pe o amenințare. Dar promisiunea făcută mie prin Steaua Polară a fost la fel de clară ca cristalul nebuloaselor: regi și prinți, sisteme și galaxii, se vor ridica în cinstea mea, recunoscând semnătura Infinitului asupra mea.
În momentul hotărât al eternității, Arhitectul și Creatorul Universului a vorbit, promițându-mi să răspundă chemării mele în timpul harului, să mă susțină în ziua mântuirii universale. El m-a uns drept gardianul suprem al legământului divin, cu sarcina sacră de a ridica lumile ruinate, de a vesti spiritele legate eliberarea și de a conduce sufletele rătăcitoare către zorii unui început nou și neschimbat.
Sub îndrumarea divină, nicio ființă nu va suferi foamea trupului sau setea spiritului și nici nu va fi lovită de mirajul iluziei sau arsă de soarele uitării. Și voi deveni cârmaciul care va călăuzi sufletele pe căi spirituale către sanctuare ale vieții nemuritoare, transformând fiecare prăpastie în căi luminoase.
De la orizontul evenimentelor până la sfârșitul universului observabil, ființe din fiecare rasă vor converge, unite în celebrarea renașterii universale, dând mărturie despre compasiunea nemărginită a Tatălui nostru față de copiii Săi, pietre prețioase ale magnificului Său proiect original.
Chiar și în fața găurii negre care părea să înghită esența creației, am purtat siguranța de nezdruncinat că niciun copil al Atotputernicului nu poate fi uitat. Numele fiecăreia dintre creaturile Sale îngerești și umane este gravat pe palmele mâinilor Tatălui nostru.
Așadar, în timp ce galaxiile dansează în armonie, pe măsură ce lumi noi înfloresc din cenușa stelelor muribunde, proclam: Speranța în Tatăl nostru Ceresc este farul care ghidează prin furtunile existenței, puterea care eliberează prizonierii de lanțurile disperării și cântecul care celebrează victoria iubirii asupra întunericului.
Eu sunt mesagerul zorilor veșnici, vestitorul luminii divine care reînnoiește totul.
(vezi Isaia 49, Apocalipsa 2:26-28, Matei 17:11)