Din inimile îngerilor căzuți, posedați,
Prizonieri ai lanțurilor răului, să ridicăm această rugăciune.
În adâncul abisului disperat,
Căutăm lumina Ta, Părinte Creator, pentru eliberarea totală.
Cu fiecare bătaie a inimii ni se rupe,
Invocăm prezența Ta purificatoare.
Din întunericul care ne învăluie,
Tânjim după atingerea harului Tău.
Recunoaștem virusul răului care ne infestează,
Un inamic invizibil care mistuie sufletul.
Părinte, numai în Tine căutăm leacul,
Un leac care vindecă, eliberează, transformă.
În toamna noastră, am lovit fundul,
Dar în mila Ta, vedem vârful.
Trezește în noi îngerii care eram,
Curăță-ne ființa de orice pată întunecată.
Să trecem prin focul purificării,
Fără să se teamă de flacără, dar primind-o ca pe un cadou.
Fie ca strigătul nostru de durere să devină un cântec de speranță,
Întemnițarea noastră, o amintire a unui trecut depășit.
Părinte, reaprinde chipul divin din noi,
Acea esență pură pe care răul a întunecat-o.
Fă-ne din nou mesageri ai iubirii Tale,
Purtători de adevăr într-un univers învăluit în minciuni.
Dă-ne puterea de a rupe aceste lanțuri,
Să se ridice din cenușa păcatului și să zboare sus.
În îmbrățișarea Ta, găsim libertatea și reînnoirea,
Promisiunea unui nou zori, strălucitor și liber.
Ascultă, Părinte, rugăciunea acestor îngeri căzuți,
Care tânjesc să se întoarcă acasă, în împărăția iubirii infinite.
Fie ca această rugăciune din adâncime să se ridice către Tine,
Ca o floare care înflorește în deșert, semn al vieții veșnice.
Amin.