Cântare prințului de Matrix

Drag Lucifer,

da, te numesc ”drag” deoarece chiar și astăzi, în ciuda răului pe care l-ai comis, Creatorul tău (și al meu) încă te iubește. Nu spune steaua polară, Biblia, că Dumnezeu îi iubește pe păcătoși dar urăște păcatul? Tu ești un păcătos, probabil cel mai mare dintre toate creaturile. Dar cu toate acestea, Dumnezeul tău (și al meu) te iubește încă cu o iubire perfectă.

Mulți cred că tu ești dumnezeul răului. Aceasta nu este adevărat. Tu ești doar o creatură, exact ca mine, care foarte simplu a dorit să se ridice mai sus decât Creatorul (vezi Isaia 14: 13-14).

Dumnezeul răului nu există, e doar o invenție de-a ta cu scopul de a deveni (chiar dacă în negativ) un dumnezeu, un potențial înlocuitor/succesor al Creatorului. De fapt există doar un Dumnezeu, nemuritor, omnipotent, omniscient, și omniprezent care este Creatorul Dumnezeu. El e Dumnezeul binelui și doar al binelui, pentru că despre El steaua mea polară spune că este viață și iubire.

Astăzi nu-ți mai aparține numele Lucifer, care înseamnă ”purtător de lumină”, pe care ți l-a dat Creatorul tău când te-a creat. Chiar dacă vei continua să semnezi cu acest nume, acesta ți-a fost luat. Astăzi tu ești din păcate singur Satana, dușmanul Creatorului și a creaturilor (și al tău însuți)….un tiran terminat ( vezi Isaia 14:4).

Chiar dacă vei continua să ascunzi aceasta omenirii negând chiar și colegilor tăi demonii și incredibil chiar și ție însuți, tu îmbătrânești iar forțele tale vitale te abandonează. De când te-ai separat de creatorul tău, izvorul oricărei vieți, suflarea ta vitală se stinge încet încet ( vezi Isaia 14: 10). Și totuși continui să ai sentimente de orgolioasă supremație, blestemând fără vreun sens de vină zi și noapte. Tu ai ajuns sclav până în măduva oaselor spiritului tău rebel, un spirit care te conduce la autodistrugere. Degeaba continui să-ți ascunzi ridurile care devin din ce în ce mai adânci și ireversibile. Sfârșitul tău deja e hotărât…. Ți se citește pe frunte.

În ciuda a ceea ce se spune, nu va fi tatăl tău ceresc (ce continuă inexplicabil să te iubească) cel care te va distruge. Acest tată al nostru este viață. Moartea nu îi aparține. Distrugerea ta este doar cea mai clară consecință a îndepărtării tale voite de El, dătătorul vieții. Departe de Dumnezeu se moare, în timp ce aproape de El se renaște. Iar horărârea ta deja ireversibilă îți va da în scurt timp lovitura de grație (vezi Isaia 14: 9). Și totuși știu deja că al tău (și al meu) Tată ceresc, cum mi l-a descris Isus prin pilda fiului risipitor, va asista cu durere profundă la auto-distrugerea ta. Ce supărare, anticul heruvim aducător de lumină divină ce se zvârcolește și se dizolvă  departe de aceeași lumină ce radiază armonie și viață întreagii creații!

Tu ai fost creat în mod perfect…erai foarte frumos. Privindu-te acum rămân fără suflare remarcând cât de mult s-a urâțit chipul tău cândva strălucitor pentru că era creat după chipul și asemănarea Creatorului tău. Tu însuți, ce ai chipul lui Dumnezeu scolpit în memoria ta, eviți să te privești ca nu cumva să te sinucizi în acel moment (vezi Isaia 14: 16).

Planul tău, cu adevărat diavolesc și perfect în aparență, va fi îngropat împreună cu tine. Da, obiectivul tău de a denatura minunatul și perfectul chip al lui Dumnezeu Tatăl a falimentat. Ai încercat cu discretă reușită, si trebuie să admit, să infiltrezi în mintea fraților și surorilor tale imaginea unui tată ceresc nervos, rece, îndepărtat și ostil. Ai descris pentru milenii cu tactici false , un Creator cu un caracter irascibil, nemilos și războinic. Dar această tentativă a ta a falimentat! Chipul și caracterul lui Dumnezeu a reînceput să strălucească prin frumusețea lor în cele patru unghiuri ale Pământului, descoperind astfel tentativa ta de lovitură de stat împotriva Împăratului împăraților, Domnul domnilor. Universul întreg îi aparține Lui, și în curând orice creatură va adora de bunăvoie și cu bucurie doar pe El.

Unica ta speranță în fața nelimitatei puteri atrăgătoare a dragostei Creatorului pentru creaturile sale, era cea de a acoperi această dragoste atât de puternică cu o teorie josnică a dreptății umane, potrivit căreia eliberarea rasei umane de la moarte (datorită îndepărtării de Dumnezeu) putea să aibă loc doar prin aceeași moarte…moartea unui substitut (printre altele nevinovat), și nu printr-o apropiere de izvorul vieții unde moartea nu poate rezista nici măcar o clipă. Dumnezeu Fiul Isus a venit cu adevărat pentru a stinge ura tatălui Său cu plata unui tribut (adică viața Sa), sau a venit ca să reapropie specia umană de tatăl ceresc ce încă ne așteaptă cu brațele deschise, cu lacrimi ce-I brăzdează fața de mulți ani? Dumnezeu (Tatăl) ce-l ucide pe Dumnezeu (Fiul), folosind creatura Sa ca pe un călău pentru a stingere ura sa e într-adevăr aberant …un adevărat sacrificiu uman, demn doar de cel mai josnic demon adică de tine Satana. Mintea ta a atins nivele teribile. Dar adevărații nebuni am fost noi oamenii crezând că Dumnezeul vieții și al dragostei, Dumnezeul omnipotent al Bibliei, nu ar avea puterea sau dorința de a dărui nemurirea creaturei Sale (deci iertarea) fără să ceara ceva în schimb. Nu este capabil nici măcar un tată/mamă uman/ă să dăruiască unui fiu ceea ce-i mai bun fără să ceară nimic în schimb? E posibil că noi oamenii, deja foarte departe de izvorul vieții și de dragostea perfectă, suntem capabili să fim părinți mai buni decât Dumnezeul dragostei ce ne-a donat suflarea de viață?

Izvorul vieții nu putea cere în schimb ceea ce se află cel mai departe de El: moartea.  Nu este mântuirea prin har firul roșu a tuturor cărților ce alcătuiesc canonul biblic? Dacă acest har a fost cumpărat cu sângele unui nevinovat, ce har mai e? Ar fi acesta un dumnezeu cu adevărat mai bun decât mine? Cand propriul dumnezeu nu e mai bun decât mine, atunci e de prisos….sau probabil nu mai are utilitate. Nu este acesta obiectivul tău ex Lucifere, tu ce iubești deja depărtarea de Dumnezeu, tu ce dorești răul și te hrănești cu suferința altuia? (vezi Isaia 14:6).

Dușmanule Satan, ai reușit să creezi în capul nostru al oamenilor un dumnezeu al răului mult mai puternic decât ceea ce în realitate ești: o simplă creatură pe moarte (vezi Isaia 14:11). Cum am putut să credem că Creatorul era obligat de tine să plătească un preț pentru răscumpărarea noastră? Răscumpărare, dar care răscumpărare? Tu nu mă ții ca prizonier pe mine păcătosul doar pentru că tu însuți ești în aceeași închisoare, și această închisoare se numește: depărtare de Dumnezeu. Tu ești un bolnav terminal și te afli în aceeași barcă/închisoare fără vreo posibilitate de răscumpărare. Creatorul desigur nu va face vreun pact cu tine…nu are nevoie și oricum aceasta ar fi împotriva caracterului Său, a naturei Sale, a ADN-ului Său. Gata cu exaltarea aceasta a posibilităților tale, chiar și dacă e negativă. Tu te afli pe patul de moarte.

Doar faptul că dătătorul vieții încă nu te-a îndepărtat complet de el te menține încă în viață. Dar separarea completă, de tine dorită de milenii, a ajuns. Destinul tău negru te înghite (vezi Isaia 14:15).

Tu Satana, ce te simți prințul lumii acesteia, o lume departe de Dumnezeu, tu care l-ai creat pe Matrix, o împărăție după chipul și asemănarea ta, ești doar praf în comparație cu Dumnezeul Creator. Chiar și Matrix, o lume cu o religie fondată pe DEBIT ce se roagă dumnezeul său aducând sacrificii și rugăciuni de orice tip în speranța că ura sa se va calma, este o împărăție din nisip ce se dizolvă la prima adiere de vânt. În sfârșit, dumnezeul ce vine adorat în Matrix este un dumnezeu de nisip. Acest presupus dumnezeu ești tu Satana (vezi Isaia 14:3). Aproape îți realizasei visul de a fi încoronat drept dumnezeu. Ai luat locul lui Dumnezeu, numele lui Dumnezeu, asemănările lui Dumnezeu, dar nu ai caracterul Său. Ești și vei rămâne până îți vei da suflarea, doar un suflet rebel destinat să distrugi orice formă de viață cu care vii în contact, chiar și pe tine însuți.

Să știi că vechea ta strategie, începută deja în grădina Edenului cu Eva, când ai tentat (cu succes) să deformezi imaginea Creatorului în creatură semănând îndoială despre adevăratul său scop, a fost descoperită în împărăția ta numită Matrix. De la primul tău cuvând în Eden la ultimul tău cuvânt azi în Matrix nu a fost altceva decât tentativa de a-L face să apară urât pe Creatorul cerului și al pământului, inversând al său CREDIT în DEBIT. O minciună ce va fi blestemată în veșnicii!

Da, ex-Lucifere, Matrix a căzut exact în momentul în care cetățenii săi au înțeles care este adevăratul chip al tatălui lor ceresc. Chiar dacă împreună cu adepții tăi nu vrei să recunoști,  Matrix s-a prăbușit și nu va mai exista niciodată (vezi Isaia 14:5). Iar toți cetățenii săi orgolioși vor rămâne cu un pumn de nisip în mână. Cât de mare va fi descurajarea lor!

Noi fanii lui Isus nu suntem fericiți pentru modul în care se va sfârși cu tine și cu toți urmașii tăi, dar sărim în sus de bucurie pentru sfârșitul răului, cel care s-a arătat a fi un cancer letal ce determină celulele create perfecte de către Creatorul Dumnezeu să înnebunească (vezi Isaia 14:7). Cum a fost posibil ca în interiorul creațiunii perfecte a lui Dumnezeu să ia naștere răul? Nu părea, după teoria ta falsă, Dumnezeu însuși un complice la nașterea răului? Dacă Dumnezeu este unicul Creator, cine dacă nu El putea să fie autorul morții împreună cu orice formă a răului? Și totuși, astăzi mi-e clar că toate moleculele ce compun întregul univers ar fi rămas bune, sănătoase atâta timp cât ar fi rămas în interiorul planului divin, adică aproape de Dumnezeu. Dar în tine a luat naștere scânteia răului din momentul în care ai alterat această armonie pre constituită, înălțându-ți EU-l deasupra Dumnezeului tău. Blestemat momentul în care ai alterat armonia din tine, dând viață spiritului rebel ce a infectat de-a lungul mileniilor întreg pământul, alterare ce dă naștere la orice formă de rău ce s-a manifestat (și continuă să se manifeste) în viața oricărui om de pe această planetă a mea numită Pământ. Doar acum mi-e clar că răul nu vine creat. Fiindcă răul reprezintă îndepărtarea de Dumnezeu, e destul să te depărtezi de Dumnezeu pentru a experimenta nașterea răului.

Creatorul Dumnezeu ar fi putut elimina prin forță răul chiar de când a luat naștere. Dar acest dezechilibru nu s-ar fi lăsat desființat ci zi de zi ar fi făcut să apară alte metastaze în mijlocul creației. Duritatea nu poate aduce altceva decât împietrire, plata răului cu rău nu face altceva decât să educe înspre rău. Aceste noi metastaze ar fi reprezentat cea mai clară consecință a deciziilor unui Dumnezeu ce se definește ”viață” și care în schimb elimină creatura la primul dezacord.

Poate viața să dea opusul ei însăși, adică moartea? Nu, Dumnezeul dragostei nu avea altă alegere decât să continue să fie El însuși, viață și dragoste, căutând o soluție sigură și definitivă pe termen lung. Doar contrapoziția clară dintre înființarea împărăției Creatorului bazată pe CREDIT dragoste și viață, și înființarea împărăției matrixiene rebele a creaturii bazată pe DEBIT egoism și moarte, putea pune sfârșit acestei istorii triste. Nu-mi confirmă steaua mea polară că răul se poate învinge doar prin bine? Nu moartea, nici distrugerea sau răzbunarea, ci doar o dragoste răbdătoare și puternică reprezintă antidotul virusului răului.

Satana, tu încă vorbești, acționezi încă, complotezi în întuneric încă, dar ești deja mort. Inima ta a început să nu mai bată și peste câteva momente și creierul tău se va stinge pe veșnicie (vezi Isaia 14:19).

Trebuie să fiu sincer…ce noroc că a venit Dumnezeu fiul (Isus) pe Pământ ca să-mi descopere tridimensional chipul și caracterul minunat de dragoste al Tatălui, altfel planul tău ar fi reușit la maxim. Doar văzându-L bătut în cuie pe cruce din cauza răutății tale Satana, și a mea din păcate fiindu-ți complice, a făcut să ia naștere scânteia pocăinței în mine și în toată rasa umană. În același timp învierea mi-a redat puterea, bucuria și speranța nelimitată

E timpul să-L îmbrățișez pe Tatăl meu ceresc ce mă așteaptă încă de când m-am născut cu brațele deschise cu toate că eu nu merit absolut nimic. Dar tatăl meu e  nebun de dragoste pentru mine și pentru oricare dintre fiii Săi risipitori. Iar unde se află acest tată nebun de iubire, este viață…pentru totdeauna!

Un fan al lui Isus care a hotărât să zboare