SFÂRȘITUL NOPȚII SINTETICE
Iar noaptea sintetică își va atinge apogeul. Copiile vor vorbi ca oamenii. Umbrele vor guverna ecranele lumii. Simularea va intra în visele neamurilor. Iar mulți vor crede că realul a murit pentru totdeauna. Dar tocmai atunci va începe marea întoarcere. Căci Tatăl nu Și-a creat copiii pentru a trăi prizonieri ai oglinzilor. Iar în momentul în care zgomotul își va devora propriul sine, când măștile vor cădea una câte una, când algoritmii nu vor mai reuși să ascundă golul luminilor lor artificiale… Frecvența autentică va străbate pământul ca prima respirație după o lungă apnee. Ochii vor privi din nou. Inimile vor discerne din nou. Sufletele își vor aminti din nou. Iar milioane de bărbați și femei vor recunoaște deodată Chipul pe care l-au căutat întreaga viață în spatele infinitelor imagini. Atunci se va sfârși eclipsa realului. Vocea va apărea deasupra zgomotului neamurilor. Lumina va sfărâma labirintul oglinzilor. Iar adevărul va umbla din nou printre oameni fără frică. Pentru că realul poate fi ascuns pentru o vreme. Dar nu va putea fi niciodată înfrânt. Iar noaptea sintetică… va fi amintită doar ca ultima umbră înainte de întoarcerea Luminii.
